Microfoane profesionale pentru coruri

A cautat cineva ieri asta si a ajuns pe blog la mine. Nu stiu daca s-a edificat.

Pentru cor ce am folosit eu si in ce am incredere:

Sennheiser MKH40

Neumann seria 8000

Schoeps (scumpe in draci dar superbe)

si ceva la buget

un Shure sau un Rode overhead.

De obicei se folosesc 2 microfoane tip condensator si cardioid . Microfoanele se pun la o distanta egala intre aia din primul rand si aia din ultimul rand ( deci deasupra) pe cat posibil. Nu trebuie sa fie in fata corului, astfel cei din primul rand ii vor acoperi pe aia din spate. Corul este o entitate unitara, nu te apuci sa faci grupulete si sa mixeszi tu cum ti se pare mai bine, asta e treaba celui ce conduce corul.

Mare atentie la pozitia monitoarelor. Daca tre sa egalizati mai mult de 3 frecvente sigur aveti probleme cu pozitionarea lor.

Pentru inregistrari in studio Neumann U87 , in live nu as da  asa de multi bani, scoti acelasi rezultat cu Sennheiser MKH40.

PS: daca aveti de intrebat ceva nu va sfiiti ca poate va raspund cine stie…

Ce fel de boxe sa-mi cumpar?

Iata o intrebare care cere un raspuns cat de cat clar.

Cand te apuci de cautat boxe in general te uiti la ce foloseste lumea si dupa aia cumperi nu? pai nu.

Vin cateodata la mine persoane care vor boxe de 800 de W. Asta e ca si cum ai merge sa cumperi masini bazandu-te pe capacitatea cilindrica a motorului. Vreau o masina cu motor de 3 litri. Bine ma dar ce masina? Tractor, sedan, mini, dubita? Ce vrei sa faci cu masina in primul rand? La ce o folosesti?

Asa e si cu boxele.

Hai sa descusim niste criterii.

1. Puterea

La boxe , si sunet in primul rand puterea nu se masoara in Watt, se masoara Db, decibelii pe care ii poate produce. Sigur, puterea consumata, si implicit amplificatorul pe care urmeaza sa il folosim este important dar asta apare ulterior, dupa ce ne edificam despre ce nivel de sunet avem nevoie.

Am un club de noapte, la ce nivel de sunet ma uit? Vreau ca sunetul sa ajunga la 120 de decibeli oriunde in club. Ia sa vad, cat produce un JBL MRX515 ? 130 de Db maximum… Mbun, deci e bun asta? Pai depinde cat de mare e clubul si cate boxe vrei sa folosesti.  Ca sunetul asta pe masura ce te departezi scade in intensitate. Si scade cu 6 decibeli (in cazul boxelor standard) pe dublul distantei.  Adica el e calculat la 1 metru in fata sa scoata 130 de Db asta inseamna la 2 metri 124Db, la 4 metri 118Db si la 8 metri 112Db. Deci daca ai 8 metri intre boxa si cel care o asculta nu prea e suficient. Asa ca ori cautam ceva mai puternic, ori punem boxe din 4 in 4 metri sa acoperim toata zona.

2 scopul lor

Daca avem de instalat o boxa afara atunci ea trebuie sa fie izolata impotriva patrunderii apei si prafului.

Daca avem nevoie sa fie in club, avem nevoie doar de puncte de sustinere cutia si ce e in interior.

Daca avem nevoie sa le montam si demontam in fiecare zi, ar fi bine ca ele sa fie portabile adica cat mai usoare, cat mai robuste si cat mai usor de montat si demontat.

3. dispersion

Cel mai bun sunet este sunetul care vine de la sursa direct. Cu cat reflectiile sunt mai putine, cu atat claritatea va fi mai buna. De aceea trebuie sa facem in asa fel incat boxele sa acopere zona de care avem noi nevoie, nu sa bata in pereti sau sa se afecteze una pe alta. De aceea unghiul de dispersie e foarte important. Iei un plan al locului unde vrei sa le amplasezi, un echer si locul unde vrei pui boxele. Apoi schitezi ce unghi ar fi optim asa incat sa acoperi cat mai bine zona, fara sa folosesti prea multe boxe (aici atentie ca daca e stereo e ceva mai complicat)

Deci astea 3 sunt cele mai importante detalii la o boxa, restul sunt diferente mai putin importante care au legatura cu cine fac boxele, cata putere consuma, cate difuzoare sunt inauntru, greutate, crossover etc.

Sper sa va ajute sa ne auzim bine.

Microfoanele de mana

Microfoanele de mana sunt probabil cele mai cunoscute si mai folosite de pe piata. Ideea e simpla, functioneaza si e extrem de usor de inteles principiul pentru cel care il foloseste.

La ce ne uitam cand decidem ce microfon ne luam in primul rand? Pentru mine urmatoarele caracteristici sunt esentiale: 

Calitatea constructiei

Pattern

Sensibilitatea

Gain befoure feedback

Cum raspunde la frecvente

Capacitatea maxima

Sa le luam pe rand.

Calitatea constructiei

Evident avem nevoie de un microfon cat mai rezistent posibil. Personal am lucrat cu foarte multe si e evident pentru mine ca microfoanele astea, la un moment sau altul ajung pe jos. Daca l-ai scapat si se strica nu recomand sa fie reparat, de obicei le arunc, ori este mai ieftin sa-mi iau altul ori daca il repar nu mai suna cum vine el din fabrica asa ca acesta e un lucru esential la microfonul de mana. Sigur, nici un producator de microfoane nu o sa indrazneasca sa va spuna ca al lui poate fi scapat pe jos… dimpotriva, insa eu pot sa va spun din experienta ca unele sunt extrem de durabile.  Cu Shure SM 58 poti sa bati cuie, asa e de dur, Senheiser e 935 a luat trante ca la wresling si nu a cedat, Peavey 100 poate fi dat pe mana copiilor ca nu prea au cum sa-l strice involuntar. Astea sunt asa din cauza materialului din care sunt construite. De aceea plasticul nu are ce cauta in constructia unui microfon profesional.

O alta treaba la care trebuie sa ne uitam e greutatea, ce se intampla, majoritatea nu realizeaza ca daca cineva vorbeste timp indelungat microfonul ajunge sa oboseasca mana iar aceasta va duce ca cel ce vorbeste sa inceapa sa coboare bratul tot mai mult si cand isi aduce aminte sa-l ridice brusc asa ca avem fluctuatii de sunet si ori facem febra la deget ajustand faderele ori bagam un compresor care sa ne ajute insa oarecum se poate limita fenomenul alegand microfoane de calitate, din composit, mai usoare si confortabile.

Pattern adica modelul

Patternul unui microfon inseamna felul in care aude acesta.

Omnidirectional se folosestepentru interviuri in general, acolo unde nu este nevoie de amplificare.

Cardioid-cel mai folosit probabil, se foloseste in general unde avem nevoie de directivitate si vrem sa se auda aproximativ doar ce zice cel ce are microfonul in mana. Este un microfon iertator cu interlocutorul, chiar daca acesta fataie mana dreapta stanga semnalul va fi destul de puternic. Il recomand peste tot unde nu sunt difuzoare la maxim, unde nu e prea mult zgomot in jurul celui ce il foloseste. E-935 Sennheiser e cel mai bun la asa ceva.

Supercardioid e pentru concerte, clar. Asta aude exact ce e in fata lui, cu cat il misti de pe axa cu atat pierzi din semnal si deci nu este recomandat decat pentru solisti.

Sensibilitatea

Aceasta mai e numita si “calitatea” de unii barbari, se refera la cat semnal produce microfonul si ce intensitate de sunet poate auzi. Cu cat este mai mare cu atat mai bine insa trebuie sa avem in vedere ca o sensibilitate mare aduce si probleme. Un condensator cardioid adus pe scena in mainile unui incepator va avea toate sansele sa-ti crape toate twitterele cand intra in feedback insa la o conferinta va prinde toate nuantele vocii. Daca e concert rock si ala zbiara din toti bojocii tinand microfonul in gura (sau Hip Hop sa zicem) nu e nevoie sa-i dam pe mana jucarii prea sensibile. La un Jazz, un dinamic nu va reusi sa prinda tot ce se intampla si  va face artistul sa-si inalte vocea si sa oboseasca destul de repede, si stim cu totii ce se intampla cand ai un artist obosit si stresat pe scena.

Gain befoure feedback

Se refera la cat poti tu sa-i cresti sensibilitatea pana incepe sa huiduie lumea. Adica cat preamp pot sa-i fac pana incepe sa intre in feedback. SM 58 de exemplu are o movila de gain befoure feedback, il recomand, insa nici el nu e imun. Cand intra in feedback o face brusc, asa ca trebuie lasat headroom destul. E 945 si 935 Senheiser intra mai usor in feedback dar o fac lent de cele mai multe ori dand posibilitatea rectificarii in timp util.

Cum raspunde la frecvente

Orice microfon are temperamentul lui. In general se cauta microfoane cu raspuns plat insa acestea fiind foarte scumpe se folosesc doar prin studiouri. Fiind microfoane de mana implica ca ele vor folosi doar vocea. Unele au un peak la frecvente inalte si invers la cele joase. In general cu cat mai plat cu atat mai bine, mai putin bass la cele supercardioide ca sa contracareze efectul de proximitate cat de cat.

Capacitatea Maxima

Personal ma uit la cine foloseste microfonul. In momentul in care (SPL presiunea sunetului) este mai mare decat capacitatea microfonului apare distorsiunea. Acest fenomen este deosebit de periculos pentru partea electronica si pentru sistem in general, deoarece scade inteligibilitatea si pentru a contracara trebuie sa cresteti volumul pana crapa ceva. In general cu cat mai mare cu atat mai bine. Problema nu e ca cineva poate sa urle cu 130 de db insa aveti in vedere ca daca il pune in gura mai si sufla in el.  Vedeti cu cine aveti de a face si decideti.

Toate aceste lucruri sunt disponibile de la cel ce a produs microfonul si se gasesc la specificatii. Microfonul caruia ii lipsesc macar una din aceste informatii de la producator nu este de incredere, nefiind profesional.

Sa ne-auzim (de) bine.

PS: Multumiri domnului Mircea Popescu pentru ca ne-a reamintit sa mai scriem pe aici.

Microfoane dupa constructie

Segmentand riguros tipurile de microfoane, in industria muzicala se gasesc urmatoarele 2 mari si late:  dinamic si condensator .

Microfonul, cum am mai scris, este un transformator. El preia undele audio din atmosfera si le transforma in semnal electric care se mai numeste si semnal analog.

Cei care au stat la ore cand se preda fizica isi mai aduc aminte probabil cum se poate transforma energia mecanica in energie electrica, folosind campul electro-magnetic. Exact asta face un microfon numai ca la o scara mult mai mica. Undele audio fiind de fapt deplasari ale aerului, schimbari de presiune, acestea misca partea care face contact cu mediul exterior: diafragma.

In continuare sunt mai multe solutii  de a prelua aceasta miscare si de a o transforma in semnal analog.

Microfonul dinamic

Microfonul dinamic foloseste principiul bobinei. Avem o bobina de cupru, inauntru ei este un magnet iar la capatul magnetului diafragma.

In pozna aveti

1. undele audio

2. diafragma

3.bobina

4.miezul

Miezul magnetic este conectat la diafragma, astfel acesta in momentul in care diafragma este impinsa culiseaza inauntru si in afara ca un piston. Astfel bobina produce mici impusuri electrice care sunt mai apoi preluate de urmatorul component, preamplificatorul care il transforma intr-un semnal mai puternic , semnalul analog propriu zis.

In functie de cat de bun este microfonul cu atat curentul produs de bobina este mai mare, si deci microfonul genereaza un semnal mai puternic. Acest lucru se numeste sensibilitate si se masoara in milivolti (mV). Cu cat sensibilitatea este mai mare cu atat este mai sensibil microfonul si deci mai de calitate.

Ca sa exemplificam cel mai cunoscut microfon in lume este legendarul SM 58 pe care este imposibil sa nu il fi vazut vreodata, el fiind o piatra de temelie in foarte multe sisteme audio.

Microfonul condensator

Microfonul condensator are ca principiu de functionare, dupa cum reiese din nume, un condensator, adica doua placute incarcate electric asezate paralel. Intre ele se creeaza un camp magnetic iar atunci cand placutele se apropie,  curentul de la capete variaza, ducand la acelasi rezultat ca si in cazul microfonului dinamic.

In poza vedeti cele 2 placute, prima este diafragma iar cea din spate se numeste aici backplate.

Placutele trebuie sa fie incarcate in permanenta cu energie electrica asa ca apare acolo si o baterie pentru a sublinia acest lucru.

In practica insa nimeni nu pune baterii in microfoane in schimb mixerul trebuie sa distribuie acest curent de intensitate foarte mica pentru ca microfonul sa functioneze. Acest curent se numeste Phantom Power (curent fantoma) si este de obicei disponibil in mai toate mixerele profesionale.

Mai este un tip unde se polarizeaza permanent placutele insa nu este atat de sensibil, se gasesc indeosebi la microfoanele clip(mini). Se mai numesc si cvasicondesator deoarece urmaresc principiul dar nu dau aceleasi rezultate.

Spre exemplu sa luam un alt microfon popular  MKH40 de la Sennheiser. extrem de folosit in studiouri de inregistrare, coruri si tot felul de aplicatii unde se doreste ca sa nu se piarde nici cea mai mica nuanta.

Diferente

Intrebarea se pune acum care e cel mai bun si de ce. Raspunsul este ca amandoua sunt bune pentru lucruri diferite marea diferenta fiind sensibilitatea. Un condensator este mult mai sensibil fata de un dinamic. Explicatia este ca dinamicului ii ia mai mult timp sa raspunda deoarece miezul in momentul in care este impins in interior trebuie sa mai si revina la pozitia initiala si asta il face sa piarda anumite nuante. Deasemeni cu cat te departezi sau cu cat vorbesti mai incet diafragma este mai putin sensibila. In opozitie condensatorul este sensibil la cele mai mici unde acustice. Un condensator de exemplu va “auzi” si respiratia vorbitorului, unele chiar bataile inimii daca este suficienta liniste.

Si atunci care pe care?

Mai jos veti gasi o comparatie din care reiese ca fiecare are beneficiile dar si neajunsurile lor. Un simplu exemplu un roker va fi foarte fericit cu un dinamic, un cantaret de jazz se va indragosti de condensatoare, In studio majoritatea sunt condensatoare, pentru percutie sunt dinamice. Pentru o conferinta un condensator va face vocea foarte calda, va prinde toate nuantele si va fi foarte apreciat insa la un concert public un condensator va intra in feedback ca nebunul daca nu este un inginer de sunet cu  experienta.

Vom vedea mai incolo unde si ce se foloseste de obicei in industrie.

Dinamic	Condensator
Rezistent	Fragil
Mai ieftin	Mai scump
Usor de folosit	Are nevoie de phantom power
Destul de sensibil	Foarte sensibil
Rezistent la presiuni mari	Presiunile mari il pot strica

Microfonul

De inceput sa incepem cu inceputul. La inceputul sistemului de sunet se afla un microfon, cu el incepe totul, el este esential.

Microfonul e un transformator. El preia semnalul acustic si il transforma in semnal analog(electric). Prin intermediul microfonului  si datorita lui sunetul pe care vrem sa il capturam devine energie electrica care, mai apoi, poate fi manipulata.

Microfoanele se impart in mai multe categorii. Aici o sa ma refer strict la industria muzicala:

Dupa felul in care functioneaza:

-Dinamic

-Condensator

-Ribbon

Dupa forma cu care “asculta”

-Omnidirectional

-Cardioid(unidirectional)

-Supercardioid

-Lobar

-Forma de 8

Dupa tipul de aplicatie:

-vocal

-instrumental

-hibrid

-masurator

Dupa forma si felul in care se monteaza:

-de mina(cel care il vedeti la tv)

-clip(sau mini)

- pusca

-overhead

-de masa

-pentru instrumente de percutie

-pentru instrumente de suflat

-de studio

In alt posturi voi lua fiecare diviziune si voi explica diferentele si cum se clasifica ele astfel. Mai sunt si alte tipuri evident (microfoane optice de exemplu) dar ele nu au de a face prea mult cu domeniul asta de activitate sau se pot include in una din categoriile susmentionate.

Ce trebuie sa intre in capul tuturor insa este faptul ca

1) nu exista microfon bun la toate

2)preturile variaza foarte mult

3) in momentul in care microfonul nu este bun, nimic nu poate iesi bun.

Alegerea unui microfon este esentiala  (ma repet ,stiu dar trebuie repetat sa se inteleaga) este ca un bisturiu pentru un doctor. Binenteles ca sunt o sumedenie de microfoane pe piata, unele mai bune, altele mai putin. Daca un om de sunet ar accepta de exemplu sa lucreze cu amplificatoare produse pe vapor, cu microfonul nu se poate juca. Este interfata dintre audio si sistem. Vad multi oameni care din cauza fondurilor se zgarcesc sa cumpere microfoane bune dar cheltuie o gramada de bani pe cablu, o foarte mare prostie deoarece daca sunetul nu e capturat de microfon degeaba nu ai tu pierderi pe cablu.

Orice microfon este o investitie pe termen lung. Sunt microfoane produse in anii 70 care inca sunt standard in industrie, un microfon nu se cumpara ca un difuzor care peste 4 ani devine masuta pentru cafea, microfoanele bune duc cel putin 10 ani tratate cu atentie si respect. Unele din ele cum ar fi Neumann  U 87 sunt adevarate bijuterii si insotesc propietarul pe tot parcursul carierei.  Altele cum ar fi SM 57 sunt ca niste prieteni vechi pe care ii gasesti oriunde.

Sistemul de sunet

Sistemul de sunet este cum spune si titlul un sistem in primul rand, un grup de componente care interactioneaza intre ele ca sa produca sunet.

Ce este sunetul?

Sunetul este definit stiintific ca senzaţia produsă asupra organului auditiv de către vibraţiile materiale ale corpurilor şi transmise pe calea undelor acustice.  Un om poate auzi in general de la 20 de HZ la 20 000 de Hz. Cu cat este mai tanar mai mult, cu cat imbatraneste omul poate distinge din ce in ce mai putine sunete,  asa ca in jurul varstei de 14 ani poate distinge doar de la 20 Hz la 18 000 de Hz.  Apoi intervine nivelul de uzura, un DJ de exemplu nu prea mai poate distinge peste 14 000 de Hz din cauza ca si-a distrus urechile prin discoteci.

Astfel sistemele de sunete profesionale se restrang strict la spectrul de frecvente care se pot auzi in special pe 40hz-16 000 de HZ ce e dupa asta multi nu aud sau percep ca”armonii” nu ca sunete clare.

Un sistem de sunet este compus din urmatoarele parti:

Sursa

Amplificator

Difuzor

Asta e cel mai simplu sistem de amplificare a sunetului. Primul sistem de amplificare dezvoltat de om este palnia. Palnia este compusa din:

Sursa:  gaura de urlat

Amplificatorul: gatul palniei unde undele produse de coardele vocale se reflecta si se amplifica

Difuzor: gura palniei pe unde iese sunetul.

In ziua de azi sistemele sunt evident mult mai complicate din cauza ca trebuie sa fie mult mai puternice. Astfel intr-un sistem de sunet standard avem:

Sursa- microfon, CD player, casetofon, scl

Amplificator- care amplifica semnalul preluat de la sursa de un numar de ori

Difuzor: care produce sunetele preluate de la amplificator.

Luati spre exemplu o portavoce, acolo sunt, aparent, toate in una dar daca o sa o desfaceti gasiti acolo toate componentele astea.

Acum un sistem profesional audio se compune din urmatoarele componente:

Sursa-preamplificator-mixer-procesoare-amplificator-control-difuzor. Asta e calea sunetului din natura in sistem si inapoi in natura cu o intensitate mult mai mare.

In continuare in postarile mele voi incepe prin a diseca toate componentele si a le explica, exemplifica si recomanda in asa fel ca cititorul sa inteleaga de ce, unde si cum se folosesc acestea. Nu voi face uz de prea multe detalii tehnice fara sa le explic insa anumiti termeni ii pot explica in particular atat timp cat Gogu nu este de ajutor.

Un lucru tineti minte:  Sunetul se asculta si pe urma se discuta.

Hello world!

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!